Despre Orașul Cavnic

Cavnic, nume cu rezonanta în fosta industrie miniera a Maramuretului si României. Oras al minerilor, situat pe valea raului cu acelasi nume, la auzul careia calatorul se opreste spre a face cunostinta cu un peisaj montan de o rara frumusete. Istoria mineritului si a mestetugului prelucrarii metalelor îti arata la tot pasul semnele maiestriei mostenite din strabuni si transmisa din generatie in generatie. Aflat in centrul judetului Maramures, asezat pe o vale îngusta la poalele muntilor Gutai(1445m) si Mogota(1249), Cavnicul are o suprafata totala de 4717 ha si o populatie de circa 5,2 mii locuitori. Se întinde pe o lungime de aproximativ 11 km si 500 m diferenta de nivel (550m la Flotatie-1050m in Cartierul Roata) pe valea care îl strabate de la est la vest, reprezentând ultima ramificatie a golului depresionar al Baii Mari. Configuratia fizico-geografica aparte e determinata de terenul accidentat, prezentând mari diferente de nivel, oferind privitorului din oricare punct, o panorama extrem de variata. Atestat în documentele istorice in secolul al XIV-lea, locuitorii Cavnicului au participat în secolele urmatoare la toate framântarile social-politice desfaturate pe teritoriul Maramuresului. In 1946 era o comuna de mineri raspândita pe vai si maguri. Era renumita pentru minele ei, când închise, când redeschise. Din 1970, localitatea a cunoscut un proces accelerat de urbanizare, desfasurat într-un ritm rapid prin construirea numeroaselor blocuri de locuinte, actiunea de modernizare a strazilor, extinderea retelei comerciale si de transport.

Orasul în sine era compus din doua parti: Handalul de Jos( Handal) si Handalul de Sus(Roata). Cavnicul de Jos era zona locuita de muncitorii în mina (case construite de administratia miniera), iar în Cavnicul de Sus erau minele. Conform dexonline.ro, cuvântul handál (plural handaluri, s.n.) înseamna partea mai întarita (sau mai înalta) a unui orasel (Bârlea 1924): „Pe la noi, prin handalut, / Toata muta-i cu dragut” (Bârlea 1924 II: 292) – Din germ. Handal „dâmb” (Turcanu 2005)

Zone administrative:

În prezent, Cavnic este împartit în 8 cartiere, de-a lungul vaii Cavnicului, respectiv Ferastrau (Sirisau), Valea Alba, Centru, Berbincioara, Suior, Erstiol, Handal si Roata.

Dezvoltare

In ultmii ani,dupa inchiderea minelor, accentul se pune pe dezvoltarea orasului ca si statiune turistica. Orasul gazduieste un domeniu schiabil, partii de diferite dificultati (Icoana, Roata si Gutaiul Doamnei) cu o lungime de 8,5 km (deocamdata), dotate cu telescaun si teleski, patinoar in aer liber, tubing, hoteluri, moteluri si pensiuni. Localitatea se indreapta cu pasi repezi spre un oras de munte dezvoltat, european, de tip smart. Cavnic astazi are implementate retele de internet de mare viteza prin fibra optica, televiziune digitala, wi-fi gratuit in locuri publice, centru cultural si sportiv, biblioteca, muzeu si alte obiective culturale. Dispune de 3 stadioane; doua cu gazon natural pentru fotbal si unul cu gazon artificial nou pentru minifotbal, sala de sport, locuri de joaca modernizate, parc. Drumurile sunt modernizate sau in curs de modernizare cu o lungime însumata de circa 45 km, statii de epurare si tratare a apei moderne, canalizare. Gradinita, invatamant gimanzial si liceu la standarde europene. Facilitati financiare oferite de sucursalele a 2 banci, un supermaket dintr-o retea internationala si mai multe mini-market-uri locale, piata de alimente cu produse proaspete, farmacii, spital cu centru de primire urgente, statie SMURD, salvamont, centru de jandarmerie montana si politie pentru linistea cetatenilor/turistilor.

Clima:

In zona montana sunt caracteristice verile mai racoroase, cu precipitatii mai abundente si iernile lungi, cu abundenta de precipitatii sub forma de zapada.

Temperatura medie anuala pentru zona Cavnic se situeaza intre 7-7,5 ° C, dar pe subzone poate cobori pana la 4-5°C in locurile inalte.